Am putea crede lesne ca cu cat este mai mare intervalul de ventilare cu atat eficienta sistemului ar trebui sa fie mai mare adica asta se traduce in indepartarea punctului de roua mai eficient (pozitionarea graficului rosu cat mai indepartat, sub cel galben). Din datele masurate se poate observa ca intervalul de ventilare a scazut (graficul verde) si eficienta sistemului a crescut. Deci nu exista o proportionalitate directa si usor de anticipat si asta datorita multitudinii de procese care au loc la nivelul incaperii intre gaz si solid si gaz-gaz. Dominant este cel al schimbului de caldura aer-pereti, care este direct proportional de umiditate datorita in special coeficientului de caldura molara crescut datorat particulelor de apa din aerul umed , adica umiditatea aerului. Tot acest proces se desfasoara in contextului unei transformari stationare de tip izobare care alterneaza si cu momentele de curgere fortata de fluid in momentul ventilatiei.
Interval de ventilatie vs eficienta indepartare punct de roua
Sumarul de măsurare a punctelor de roua din interiorul unei pivnițe pe durata a 30 de zile arată că într-un procent covârșitor, domina situația „Puțin favorabil” – situație în care o ventilație excesivă, necontrolată mărește gradul de risc în apariția condensului și mai apoi a mucegaiului. „Foarte favorabil” în care indiferent de cât se ventilează nu prezintă risc de condens, sunt într-un procent de sub 5%. Aceste situații trebuiesc identificate pentru a beneficia de oportunitatea acestora pentru a putea ventila încăperile corespunzător iar in celelalte situații „Putin favorabile” (88%) doar o ventilație care sa asigure îndepărtarea mirosurilor neplăcute (ventilație moderată) iar in situațiile de risc crescut de condens „Blocat Condens” (7%) se cere blocarea ventilației pentru îndepărtarea riscului de condens.
Rezulta ca este necesara adaptarea sistemului de ventilație la o dinamica de ventilare conform condițiilor contextuale de mediu. Acestea nu au un sablon, ci sunt diferite de la o zi la alta, de la un anotimp la altul și de un tip de vreme la altul.
Instantaneu de funcționare pentru „Sistem de ventilație automat pivnițe, crame, spații depozitare SWR3 -001„ într-un context în care echipamentul a identificat oportunitatea de ventilare crescută (acele intervale „Foarte favorabil” 5%) – mărind timpul de ventilare (linia verde a graficului) care în cazul de față se dublează ca valoare.
Pentru mai multe detalii vis-a-vi de funcționalitatea Sistem de ventilație automat pivnițe, crame, spații depozitare SWR3 -001 vă stam la dispoziție pe site sau in magazin pe adresele de contact cunoscute.
In graficul alaturat avem un sistem de ventilatie a unei incaperi (pivnite) temporizata la 30 min., ventilatorul functioneaza 5 minute. DW1 este valoarea punctului de roua din exterior, DW2 este valoare punctului de roua din interior iar T3 reprezinta valoarea temperaturii punctului celui mai rece din pivnita. Dinamica procesului arata ca pe fondul unei umiditati excesive afara (dw1>dw2) ventilatia ridica punctul de roua din exterior spre limita valorii T3, adica se observa apropierea graficului de culoare rosie spre graficul reprezentat de linia galbena, (valoare peste care se va produce condensul pe suprafete).
Concluzie – ventilarea temporizata fara controlul umiditatii va accentua in momentele de acest tip procesul de condensare , mucegai. Deci este necesar un control permanent al ventilarii cu variatia punctelor de roua din exterior si interior astfel incat sa nu se ajunga in aceasta situatie.
Punctual se observa un moment in care punctul de roua „cade” pana la valori foarte mici ( 18:05:26) . Acest moment trebuie fructificat in gestionarea acestui proces pentru ca valoarea lui poate ajuta revenirea punctului de roua intern DW2. Binenteles un sistem de ventilatie simplu temporizat fara acordarea functionarii lui cu variatia punctelor de roua din exterior si interiro nu va putea face fata acestor provocari. Aici isi gaseste aplicabilitatea perfect un sistem de ventilatie automat SR3-001 prezentat in paginile noastre.
Toxicitate: Este un gaz foarte toxic omului,
deoarece face legătura permanentă cu hemoglobina din sânge, astfel persoana murind
prin asfixiere. Timpul în care omul moare este determinat de concentrația de monoxid de
carbon din oxigen:
Flacara albastra – prezenta monoxid de carbon CO
0.1% — omul
moare într-o oră
1% — omul moare în 15 minute
10% — omul moare imediat
Monoxidul de carbon reprezintă o combinație între un
atom de carbon și un atom
de oxigen (formula
chimică: CO). Este un gaz asfixiant, toxic, incolor și inodor, care ia naștere
printr-o ardere (oxidare) incompletă a
substanțelor care conțin carbon. Acest proces are loc în cazul arderii la
temperaturi înalte într-un loc sărac în oxigen, formându-se monoxidul în
locul bioxidului de carbon. Monoxidul de carbon nu întreține
arderea.
Descoperit: pentru prima oară de chimistul francez Lassone în
1776, care însă a concluzionat în mod greşit că gazul rezultat era hidrogen.
Mai târziu, în anul 1800, a fost descoperit de chimistul englez William
Cumberland Cruikshank ca gaz compus din carbon şi oxigen.
Descriere stintifica sumara
Simbol: CO -compus chimic format dintr-un atom de carbon
şi unul de oxigen. În condiţii normale de temperatură (20-25 C) şi presiune, este
incolor, adică nu are culoare, inodor, adică nu are miros, insipid, adică nu are
gust şi este foarte toxic pentru fiinţele vii.
In mod normal: se amestecă uşor cu aerul
pentru că densitatea este apropiată de cea a aerului, drept pentru care se
răspândește foarte rapid în încăperea în care se produce și vecinătățile
acesteia. Este foarte puţin solubil în apă. În momentul în care concentraţia de
oxigen se diminuează la nivelul focarului de ardere, se completează major
concentratia cu CO devenind periculos pentru fiintele vii.
Cum il identific (descopăr): in mod natural fiind un gaz inflamabil arde cu o flacără albastră,
deci atentie la sursele cu flacara albastra.
O metoda eficienta este folosirea unui detector de
monoxid de carbon CO care daca concentratiile depasesc limita admisa poate sa
te avertizeze pe tine sau pe altii ca te afli in pericol. Atentie ! este foarte
importnt deoarece intoxicația poate sa apară în somn și șansele de a supraviețui
se reduc semnificativ fără ajutorul unui astfel de detector.
Motiv aparitie: Apare din arderea incompletă (din lipsa de oxigen în focarele de ardere)
a tuturor materialelor organice: lemn, butan, propan, gaze naturale, cărbuni
naturali, benzină, petrol, etc. Acest proces are loc în cazul arderii la
temperaturi înalte într-un loc sărac în oxigen, situatie când apare CO în locul
dioxidului de carbon. Deci lipsa de oxigen in focarele de ardere provine adesea
de la defecţiuni ale aparatelor de încălzire cu combustie, precum sobă,
şemineu, aragaz, radiator cu petrol în funcţionare în încăperi închise ,
ne-ventilate sau ne-aerisite.
Alte surse: Este emis și de automobile, când temperatura este
insuficientă pentru arderea completă a hidrocarburilor. O altă sursă de monoxid
de carbon pentru om este ţigara. În fumul ţigării, poate varia în funcţie de
aerarea mediului. Trebuie ştiut că nefumătorii sunt mai expuşi la mai multe
toxine decât fumătorii printre care si CO.
Mecanismul care pune in pericol fiintele vii:Se combina puternic cu ionul de fier din hemoglobină, principalul
transportator al oxigenului în sânge blocand aportul de oxigen în sănge la
nivelul sistemului respirator. Cele mai sensibile în lipsa oxigenului sunt
sistemul nervos şi inima. Deci este un gaz asfixiant foarte toxic care absorbit
în câteva minute de către organism se fixeaza pe hemoglobină şi pe enzimele din
lanţul respirator la nivel celular. Aceasta este cauza intoxicărilor din
locuinţe extrem de frecvente, uneori mortale în cazul lipsei posibilităţii de
detectare sau apariţiei bruşte în aer.Intoxicarea cu monoxid de carbon apare
când se inhaleaza destul monoxid de carbon, încât acesta începe să înlocuiască
oxigenul transportat de sânge. Aceasta se întâmplă, deoarece moleculele de
monoxid de carbon se ataşează de celulele roşii din sânge de 250 de ori mai
puternic decât cele de oxigen. În timp ce oxigenul din sânge este înlocuit de
monoxidul de carbon, ţesuturile şi organele din organism care depind de acest
oxigen, nu mai pot funcţiona normal.
Cea mai simpla metoda de preventie a intoxicației
cu CO:
Aerisirea periodica a incaperilor cu surse de incalzire cu gaz, petrol, lemne,
etc. cu funcţionare prelungită (> 2 ore) fără aerisire periodică: aceste
aparate utilizează oxigenul din încăperea în care funcţionează şi degajă gazele
arse. Nivelul redus de oxigen conduce la o ardere incompletă a gazului, astfel
încât în încăpere este degajat monoxid de carbon.
Simptome ale intoxicaţiei cu monoxid de carbon:
-la expunere redusă: dureri de cap, ameţeli;
-la expunere medie: dureri de cap persistente cu senzaţia de
zvâcnire, ameţeli, somnolenţă, vomă, puls rapid, reflexe şi judecată
încetinite;
-la expunere ridicată: convulsii, comă, deces;
0.1% — omul moare într-o oră
1% — omul moare în 15 minute
10% — omul moare imediat
Primul ajutor în cazul de intoxicare cu CO:
-scoaterea persoanei din camera expusă (fără ca persoana care
asigură ajutorul să se expună la pericol),
-aerisirea imediată a încăperii prin deschiderea uşilor şi
ferestrelor,
-apelarea forţelor de intervenţie la 112; se specifică despre ce fel de intoxicaţie este vorba pentru a aduce
şi un aparat de respirat cu oxigen, oxigenul fiind singurul antidot
împotriva intoxicaţiei cu monoxid de carbon.
-masarea cardiacă a persoanei afectate (defibrilarea în cazul în
care se dispune de echipamentul adecvat),
-aport de aer cât mai rapid posibil, prin respiraţie artificială,
-neintrarea în încăpere decât după ce o persoană autorizată a
stabilit şi îndepărat cauza care a determinat degajarea CO.
Bibliografie:
Wikipedia(Monoxid
de carbon – Wikipedia- ro.wikipedia.org › wiki › Monoxid_de_carbon;
