Tratarea acestui subiect implica trecerea prin termeni si procese fizice cu un continut oarecum stintific. Nu ne dorim sa imprimam un continut foarte academic acestui subiect doar ne dorim sa trecem in revista suficienti termeni cu care sa putem explica la baza principiile aparitiei condensului in incaperi. Astfel stiind si recunoscand usor procesul , intelegand-ul intr-un grad foarte intim putem emite concepte de valoare in ceea ce priveste mecanismele care pot bloca/inlatura acest proces fizic. Pentru inceput primul termen este „punctul de roua” care wikipedia ne spune:
„Temperatura punctului de rouă sau punctul de rouă al
unui amestec format dintr-un gaz și vaporii unui lichid (cel mai adesea aer umed) reprezintă temperatura la care
trebuie răcit amestecul pentru ca vaporii să devină saturanți și deci să
înceapă să se condenseze,
presupunînd că pe durata răcirii presiunea amestecului
și cantitatea de vapori sunt constante.”
Este foarte bun
as spune un exemplu „scoala” chiar procesul de masurare a acestei marimi in
care tot wiki ne spune cum se masoara in laborator aceasta temperatura,
temperatura de roua.
Deci: Punctul de rouă se poate măsura cu precizie
răcind o oglindă metalică
pînă cînd suprafața acesteia se aburește și măsurînd temperatura oglinzii.
Ce inseamna ca
se abureste. Gazul (aerul) din jurul oglinzii contine vapori ne-saturati care
in anumete conditii de temperatura si umiditate se transforma in vapori
saturati si pe oglinda apare asa
cunoscutul fenomen, condensul. Temperatura oglinzii la care se intampla aceasta
se numeste temperatura punctului de roua sau pe scurt punct
de roua. Tot intr-o acceptiune generala si destul de populara dar
fara a inlatura baza stintifica putem formula doua principii care stau la baza
aparitiei punctului de roua.
Primul, existenta
vaporilor ne-saturati intr-o anumita concentratie (aici avem masura acestor vapori ne-saturati care se numeste umiditatea
relativa si se exrimata in procente);
Al doilea, existenta unui corp mai rece sau cel putin
egal cu valoarea punctului de roua ( care
este exprimat in grade – vezi definitia wiki in ceea ce priveste procesul de
masurare a punctului de roua), astfel incat cand aerul intalneste acest
corp condenseza pe el vaporii ne-saturati sau mai exact acestia se transforma
in vapori saturati – apare condensul. O intelegere buna este desprinsa si din
practica casnica. Cand este frig afara si pe foc avem ceva care fierbe (un
continut bogat de vapori ne-saturati) observam ca pe geam (obiectul cu
temperatura scazuta), apare condensul. Adica temperatura geamului este egala
sau mai mica decat punctul de roua al aerului din bucatarie.
Am dat acest
exemplu „nu chiar ne-interesat” ci pentru a intari ca factorul determinant in
aparitia acestui proces este existenta vaporilor ne-saturati in procente mari
in aerul din camere, proportional si favorizant este temperatura aerului care
stabileste temperatura punctului de roua astfel deschizand intervalul
temperaturilor obiectelor din jur pe care pot condensa acesti vapori (obiectele
din jur care au temperaturi sub aceasta valoare (temperatura de roua) vor participa la procesul de condensare).
Dupa aceasta
descriere a procesului putem relativ usor sa ne explicam cum impacteaza in timp
si spatiu acest proces de condensare, aparitia mucegaiului si a mirosurilor
neplacute din pivnite, in zonele din interiorul pivnitelor cu temperaturi mai
mici ( pereti exteriori in zona cea mai adanca). In timp acest condens prin
abundenta lui este absorbit in structura de rezistenta a zidurilor pe care le
slabeste datorita proceselor de dilatare/contractare datorita variatiei
temperaturilor la exteriorul zidului (inghet iarna si temperaturi mari vara).
Deci pe langa ce vedem, aspectul degenerarii nu este numai vizibil sub aspectul
calitatii aerului din pivnita ci el in timp evolueaza in accente periculuoase
asupra elementelor de rezistenta ale cladirii (zidurile de beton absob o buna
parte a acestui condens, iar apa rezultata va ramane in acest spatiu un timp
indelungat ne-existand posibilitati multe si accesibile de a o elimina).
Confom descrierii de proces in aceasta
situatie avem: vaporii ne-saturati din aer (aer
cu o umiditate relativa marita – deci cu un numar marisor de vapori nesaturati)
trec intr-o stare de saturatie la intalnirea peretelui rece ( cu temperatura mai mica sau egala cu punctul
de roua).
Bun, deci ce ar
trebui sa incercam sa facem sa limitam posibilitatea de a se forma condensul ?
Conform
teoriei, impactul major in diminuarea aparitiei condensului, in pivnite este de
a scadea acest punct de roua astfel incat micsoram numarul punctelor care au o
temperatura mai mica ca temperatura punctului de roua sub care se intampla
condensarea.
Astfel, micsoram domeniul de aparitie a
condensului. Asta se poate face intr-un mod direct prin micsorarea umiditatii
(care este factorul determinant) sau
micsorarea temperaturii aerului din pivnita – amandoua implica miscsorarea
punctului de roua. In mod complementar prin incalzirea punctelor cu temperaturi
mai mici decat cel de roua (adica incalzirea peretilor pivnitei) astfel impiedicand
formarea condensului.
Micsorarea
punctului de roua este o masura relativa la context din punct de vedere operational
cat si economic. Aerul de afara poate avea o serie de valori marcate in
temperatura si umiditate relativa care sa valorifice un punct de roua mai mic
ca si cel din pivnita si asta sa ne sugereze un context in care introducand
aerul de afara in pivnita sa micsoram punctul de roua si sa prevenim aparitia
condensului. Binenteles pentru aceasta avem nevoie de o automatizare care de
principiu sa masoare constant si sa calculeze punctele de roua din cele doua
zone, interior – pivnita , exterior mediul inconjurator pivnitei si astfel sa
decida cand introducerea aerului de afara, ne ajuta la minimizarea impactului
procesului de condens. Vedem ca aceasta posibilitate este
contextuala adica este buna si ieftina dar numai in anumite momente.
In alte momente s-ar putea ca sa introducem aer de afara cu umiditate ridicata chiar daca temperatura
este mai mica si sa accentuam procesul de condens lucru care se intampa atunci
cand nu monitorizam aceste valori in sisteme de ventilatie manula/fortata. O
masura importanta este monitorizarea succesului de inlaturare/minimizare a
procesului de condensare, astfel sunt masurate permanent temperaturile minime
din pivnita pentru a putea observa daca mai sunt conditii prielnice de aparitie
a procesului de condens sau cu cat s-a imbunatatit situatia de mediu pentru a
scadea posibilitatea aparitiei condensului.
O ultima
situatie descrisa ar fi cea in care modificam temperatura punctelor in care
apare condensul (incalzim peretii pivnitelor) o modalitate ne-economica si care
nu se preteaza la scopul pivnitei si acela de a avea temperaturi scazute cu
umiditatea constanta pentru a pastra alimentele pe timp indelungat – situatie care
nu face obiectul acestui studiu. Tot in
acest paragraf ar fi o posibilitate constructiva de a putea si a avea acces la
partea exterioara a peretilor pivnitei pentru a aplica un start de izolatie
termica pentru a creste temperatura in interior a peretelui astfel daca acesta
depaseste temperatura punctul de roua nu va mai aparea condensul – specialistii
din constructii folosesc termenul „deplasarea punctului de roua in exteriorul
peretelui” – care explica perfect situatia la care se doreste sa se
ajunga dupa izolatie. Binenteles este o metoda exceptionala dar doar in
momentul executarii constructiei dupa care scade accesul la acesta metoda
deoarece nu mai avem acces in aceste zone a peretilor si atunci ne indreptam
spre solutii accesibile situatiei de fapt.
Deci daca e sa sumarizam acest
articol, pentru a inlatura mucegaiul si degradarea pe termen lung a pivnitelor,
sub acest aspect al aparitiei condensului, este de a minimiza aparitia lui cu
un impact operational mic si un consum de energie foarte redus astfel incat sa
nu schimbam filosofia de pastrare a alimentelor din pivnita.
Acest lucru ar
putea sa fie facut de catre un echipament care masoara constant cele trei
seturi de temperaturi, umiditati si calculeaza punctele de roua pentru doua
dintre acestea astfel incat in cazurile favorabile sa schimbe aerul din pivnita
cu cel de afara.
Acest
echipament masoara consumul de energie si nu in ultimul rand succesul cu care
se intampla procesul de inlaturare a condensului. Astfel avem toate coordonatele
care pot masura in termeni de indicatori de performanta (KPI) raportate la
pretul de cost pentru a explica partea economica a procesului de inlaturare a
condensului vis-a-vi de avantajele pe care le aduce acesta in mod direct pe
termen scurt (mucegai, miros urat , alterarea alimentelor care se pastreaza in
pivnita) si pe termen lung – erodarea structurilor de rezistenta a pivnitei.
(in articolul care
urmeaza vom face prezentarea echipamentului (produsului) destinat acestui scop)
