Particulate Matter (PM)– sunt cunoscute sub numele de particule atmosferice aerosoli sub forma de pulberi în suspensie atmosferică, ( PM ) sau sub formă de particule în suspensie ( SPM ).
Dimensiunea PM-ului este exprimata in micro-metri (μm) si reprezinda dimensiunea diametrului particulelor de acel tip, astfel PM10.0 se refera la particule atmosferice de dimensiunea 10μm, PM2.5 – particule de 2.5 μm iar PM1.0 particule de 1μm.
Ca si comparatie sa ne putem da seama de ordinul de marime comparativ cu un fir de par care are grosimea de 50μm o particula PM10.0 este de 5 ori mai mica adica incap 5 particule PM10 intr-un fir de par. O particula PM2.5 incape de 4 ori intr-o particula PM10.0 deci de 20 de ori intr-un fir de par. O particula PM1, prin analogie este de 50 de ori mai mica decat firul de par. In concluzie
5 x PM10.0 =[Fir de par]; 20 x PM2.5= [Fir de par];50 x PM1.0=[Fir de par];
Pericolul – Mărimea particulei este principalul factor determinant al locului în care în tractul respirator particula se va depune atunci când este inhalată. Particulele mai mari sunt în general filtrate în nas și gât prin cili și mucus, dar particulele mai mici de aproximativ 10 micrometri se pot așeza în bronhii și plămâni și pot provoca probleme de sănătate. Datorită dimensiunii lor mici, particulele de ordinul a 10 micrometri sau mai puțin ( particule grosiere , PM 10) pot pătrunde în cea mai profundă parte a plămânilor, cum ar fi bronhiolele sau alveolele.
În mod similar, așa-numitele particule fine ( PM 2,5 ), tind să pătrundă în regiunile de schimb de gaze ale plămânului (alveola), iar particulele foarte mici (particule ultrafine , PM 0,1 ) pot trece prin plămâni in sange si pot astfel a afecta alte organe.
Cele mai mici particule, mai puțin de 100 nanometri ( nanoparticule ), pot fi chiar mai dăunătoare sistemului cardiovascular. Nanoparticulele pot trece prin membranele celulare și migrează în alte organe, inclusiv creierul.
Observatie – Particulele emise de motoarele diesel moderne (denumite în mod obișnuit ca particule diesel sau DPM) sunt de obicei în domeniul de dimensiuni de 100 nanometri (0,1 micrometri). Aceste particule de funingine transportă, de asemenea, agenți cancerigeni, cum ar fi benzopireneleadsorbit pe suprafața lor.
Unitate de masura – Masa particulelor nu este o măsură adecvată a pericolului pentru sănătate, deoarece o particulă cu diametrul de 10 μm are aproximativ aceeași masă ca 1 milion de particule cu diametrul de 100 nm, dar este mult mai puțin periculoasă motiv pentru care in cele ce urmeaza masura PM-urilor este concentratia tipului de particule . (μg/m 3)
Probleme de sănătate – Efectele inhalării particulelor PM10.0 care au fost studiate pe scară largă la oameni și animale includ astmul , cancerul pulmonar, bolile respiratorii, bolile cardiovasculare, nașterea prematură , defectele congenitale, greutatea redusă la naștere și moartea prematură. Particulele fine în aer liber, cu un diametru mai mic de 2,5 microni, reprezintă 4,2 milioane de decese anuale în întreaga lume și peste 103 milioane de ani de viață ajustați pentru dizabilitate , ceea ce îl face al cincilea factor de risc principal pentru deces. Particulele pot provoca leziuni tisulare prin pătrunderea lor directa in organe sau indirect prin inflamație sistemică . Impacturile adverse se pot obține chiar și la niveluri de expunere mai mici decât standardele publicate de calitate a aerului considerate sigure.
Nivelurile crescute de particule fine din aer sunt în mod constant și independent legate de cele mai grave efecte, inclusiv cancerul pulmonar și alte tipuri de mortalitate cardiopulmonară. Asocierea dintre un număr mare de decese și alte probleme de sănătate și poluarea cu particule a fost demonstrată pentru prima dată la începutul anilor 1970 și a fost reprodusă de multe ori de atunci. Se estimează că poluarea PM provoacă 22.000-52.000 de decese pe an în Statele Unite (din 2000), contribuind la ~ 370.000 decese premature în Europa în 2005 și 3,22 milioane de decese la nivel global în 2010.
Un studiu din 2000 realizat în SUA a explorat modul în care particulele fine pot fi mai dăunătoare decât particulele grosiere. Studiul s-a bazat pe șase orașe diferite. Ei au descoperit că decesele si numarul mare de internari fost cauzate de concentratiile mari de PM-uri. În mod similar, un studiu din 1987 al datelor americane privind poluarea aerului a constatat că particulele fine și sulfații, spre deosebire de particulele mai grosiere, s-au corelat cel mai consistent și semnificativ cu ratele totale de mortalitate anuală în zonele statistice metropolitane standard.
Ratele mai mari de infertilitate au fost corelate cu expunerea la particule. În plus, inhalarea PM 2,5 – PM 10 este asociată cu un risc crescut de rezultate adverse ale sarcinii, cum ar fi greutatea redusă la naștere . Expunerea maternă la PM 2,5 în timpul sarcinii este, de asemenea, asociată cu hipertensiunea arterială la copii. Expunerea la PM 2,5 a fost asociată cu reduceri mai mari ale greutății la naștere decât expunerea la PM 10. Expunerea la PM poate provoca inflamație, stres oxidativ, perturbări endocrine și accesul afectat la transportul oxigenului în placentă, toate acestea fiind mecanisme pentru creșterea riscului de greutate scăzută la naștere. Dovezile epidemiologice și toxicologice generale sugerează că există o relație de cauzalitate între expunerile pe termen lung la PM 2,5 și rezultatele dezvoltării (adică greutate mică la naștere). Deoarece rezultatele perinatale au fost asociate cu sănătatea pe tot parcursul vieții iar expunerea la particule este larg răspândită, această problemă are o importanță critică pentru sănătatea publică.
Boli cardiovasculare și respiratorii – Un studiu din 2002 a indicat că PM 2,5 duce la depuneri ridicate de placă în artere , provocând inflamații vasculare și ateroscleroză – o întărire a arterelor care reduce elasticitatea, ceea ce poate duce la atacuri de cord și alte probleme cardiovasculare. O metaanaliză din 2014 a raportat că expunerea pe termen lung la particule este legată de evenimente coronare. Studiul a inclus 11 cohorte care participă la Studiul european al cohortelor pentru efectele poluării aerului (ESCAPE) cu 100.166 de participanți, urmat în medie de 11,5 ani. O creștere a expunerii anuale estimate la PM 2,5 de doar 5 μg / m 3a fost asociat cu un risc crescut de atacuri de cord cu 13%. În 2017, un studiu a arătat că PM nu numai că afectează celulele și țesuturile umane, ci și bacteriile care cauzează boli la om. Acest studiu a concluzionat că formarea biofilmului , toleranța la antibiotice și colonizarea atât a Staphylococcus aureus, cât și a Streptococcus pneumoniae au fost modificate de expunerea la carbon negru .
Cel mai mare studiu din SUA privind efectele acute asupra sănătății ale poluării cu particule grosiere cu diametrul de 2,5 și 10 micrometri a fost publicat în 2008 și a găsit o asociere cu internările în spitale pentru boli cardiovasculare
Pericole cognitive – Efectele neuroplastice ale poluării – Efectele poluării aerului și ale particulelor asupra performanței cognitive au devenit un domeniu activ de cercetare. Un studiu recent efectuat în China, care a comparat poluarea aerului și expunerea la particule, cu scorurile testelor verbale și matematice, a constatat că expunerea acumulativă împiedica scorurile testelor verbale la bărbați și femei cu mult mai mult decât scorurile matematice. Impactul negativ al raționamentului verbal, ca urmare a expunerii la particule, a fost mai pronunțat, deoarece persoanele în vârstă și bărbații au afectat mai mult decât femeile. Nivelul declinului cognitiv al scorurilor de raționament verbal a fost mai pronunțat la subiecții mai puțin educați (diplomă de liceu sau inferioară).Expunerea pe termen scurt la particule a fost legată de declinul cognitiv pe termen scurt la adulții sănătoși.
Particule par, de asemenea , să aibă un rol în patogeneza a bolii Alzheimer si prematura imbatranirea creierului
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a estimat în 2005 că „… poluarea fină a particulelor (PM (2.5)), cauzează aproximativ 3% din mortalitatea cauzată de boli cardiopulmonare, aproximativ 5% din mortalitatea cauzată de cancerul traheei, bronhiei și pulmonar și aproximativ 1% din mortalitatea cauzată de infecții respiratorii acute la copii sub 5 ani, la nivel mondial. „. Un studiu din 2011 a concluzionat că evacuarea traficului este cea mai gravă cauză de infarct care poate fi prevenită în publicul larg, fiind cauza a 7,4% din toate atacurile. (https://en.wikipedia.org/wiki/Particulates)
Micsorarea impactului PM-urilor asupra santatii poate fi facut prin monitorizarea concentartiilor acestor particule in aerul respirat si verificarea continua a nivelului la care suntem expusi prin compararea cu standardele Europene de calitate a aerului exprimate in valori AQI (indexul de calitate al aerului – air quality index) despre care vom vorbi in articolul urmator.
Numai de bine sa azim, aer curat sa respiram si sanatosi sa fim cu totii ,
Craciun